Adevarata poveste despre diamante

2 04 2010

De-a lungul istoriei diamantele au fascinat, au fost vandute sau cumparate la preturi fabuloase, au dat nastere unor legende si mituri care rezista si astazi, au fost mostenite de la o generatie la alta, au fost simbolul dramelor, puterii, povestilor de iubire, au impodobit bijuterii si arme legendare, li s-au dedicat carti, cantece, poeme, picturi, au fost blestemate sau dimpotriva adorate. Diamantul a fost si a ramas unul dintre cele mai puternice si influente simboluri in numeroase culturi, indiferent de perioada, si prea putini ar putea rezista visului de a avea acel diamant perfect, unic in lume.Cuvantul “diamant”, din grecescul “adamas” – de necucerit, invincibil,  a fost folosit pentru a descrie cea mai dura substanta si a devenit si numele pietrei pretioase, de o duritate legendara, care nu mai trebuia sa fie exagerata in mituri.

La inceput considerat un dar al zeilor, era un simbol al bogatiei, prosperitatii si puterii, dar si al magiei sau al protectiei de rau,  Piatra a regilor si imparatilor, o gasim mentionata inca din antichitate in India, in Europa, in Japonia, in America, in Africa, practic oriunde. Potrivit cercetatorilor, prima mentionare a acestei pietre pretioase apare intr-un manuscris sanscrit, Arthsastra, datand din perioada 322 IdHr – 185 IdHr. Multi l-au considerat doar un mit, pentru ca atunci diamantele erau foarte rare, putini putandu-se lauda cu o astfel de piatra. S-a crezut ca este o simpla legenda, un mit al magilor si vrajitorilor ce se gaseau pretutindeni, iar negustorii ar fi dat oricat pentru un diamant, caci rasplata regilor ar fi fost chiar mai mare.

In cultura romana intalnim prima mentionare a diamantelor abia in secolul I dHr. In vechea Grecie si la Roma se spunea ca miraculoasele pietre sunt lacrimi sau daruri ale zeilor, ori chiar franturi din stelele cazatoare, iar poetii si filosofii povesteau despre ele, desi multi nu le vazusera niciodata. Platon le considera fiind vii, adapostind spirite celeste, in timp ce altii credeau ca sagetile trase de Cupidon au varful din diamant, de aceea nimic nu poate rezista magiei iubirii.

Cand diamantele au inceput sa fie tot mai raspandite printre cei instariti,  nu si-au pierdut catusi de putin atribuita forta mistica. Romanii care isi permiteau sa poarte diamante credeau ca acestea ii protejeaza si le dadeau curajul necesar luptei. Ar fi existat chiar diamante care te faceau invincibil, dar nimeni nu le gasise, ramanand doar in legendele trecutului. De cealalta parte a lumii, in India, se credea ca diamantele apar atunci cand trasnetul loveste stancile vechi, iar diamantele gasite erau adesea montate statuilor sacre, in chip de ochi.

In mistica iudaica rarul diamant era un judecator care nu gresea niciodata. Cei acuzati de fapte rele nu se puteau ascunde de puterea diamantului. Pus in fata lor, acesta se intuneca, aratand vina, sau incepea sa straluceasca in cazul unui nevinovat.

Cand negustorii au adus tot mai multe diamante, de marimi si calitati diferite, razboinicii le montau pe armuri – mai rar pe arme – si le purtau in lupta, stiind ca zeii ii vor proteja si ii vor ajuta sa isi infranga dusmanii. Atat de mult se credea in puterea lor, incat cei care aveau pe armuri temutele diamante erau ocoliti pe campul de lupta, dusmanii temandu-se ca ar putea atrage mania zeilor daca i-ar rani. Cat privea lovirea unui diamant, era o nebunie de neimaginat. Cu siguranta ca zeii l-ar fi ucis pe cel care ar fi gandit macar asa ceva.

Mai tarziu diamantele au devenit prin lege un lux destinat doar capetelor incoronate si celor – putini – care se bucurau de simpatia acestora. Ludovic al IX-lea (1214 – 1270), regele Frantei, a decretat ca diamantele sunt destinate exclusiv regelui, o dovada ca mult ravnitele pietre pretioase nu erau doar foarte rare, ci si foarte valoroase. Oricine ar fi dobandit un diamant, avea obligatia sa il vanda regelui. La ce pret, legea nu spunea. Interdictia a ramas in vigoare, in majoritatea tarilor din Europa, pana spre secolul XIV. Doar regele putea sa poarte diamante, simbol al puterii, curajului si invincibilitatii, iar bijutierii si negustorii se intreceau in a realiza si vinde adevarate opere de arta, demne de tezaurul regal.

Incepand din secolul XIV insa la curtile europene au inceput sa apara tot mai multe diamante, cel mai des montate in coroane, sceptre si bijuterii regale, alaturi de perle. Insa diamantele de mari dimensiuni si bine taiate erau destinate doar celor cu adevarat avuti, fiind transmise dintr-o generatie in alta sau daruite altor case regale. Iar unele dintre bijuteriile si coroanele de atunci au devenit in timp adevarate capodopere. Un exemplu ar fi coroana imperiala a tarinei Caterina a doua (1729 – 1796), impodobita cu 4936 de pietre pretioase.

In Evul Mediu, treptat, diamantele au inceput sa fie populare si printre nobili, iar o bijuterie cu diamant era vanduta la preturi fabuloase. Dincolo de frumusete si valoare, se credea ca are puteri magice, iar alchimistii vremii scriau despre proprietarile si folosirea diamantelor in potiuni si formule secrete. Un inel cu diamant nu era o simpla podoaba, ci o amuleta care il inzestra pe posesor cu puteri magice de temut. Daca inelul era din aur si purtat pe mana stanga, il apara de cosmaruri, de diavoli, fantome si avea puterea de a linisti fiarele salbatice. O casa sau gradina atinsa in cele patru colturi cu un diamant era ferita de traznet, furtuni si foc. Diamantele aduceau noroc, protectie, ii vindecau pe cei bolnavi, ii faceau pe posesori buni, generosi si curajosi. Folosite adesea de vindecatori, era suficient ca cei bolnavi sa fie atinsi cu un diamant pentru a-si reveni.

Insa exista si o latura mai intunecata a diamantelor si multe, multe povesti despre diamante celebre.

Pe masura trecerii timpului diamantele au incetat sa fie folosite ca amulete, dand pretiozitate  bijuteriilor, teste ale talentului marilor mesteri si artizani, facand parte din tezaurul marilor case regale, familiilor nobile, pentru ca mai apoi sa devina un simbol al iubirii, celebritatii si faimei.





Piramida Diamantelor

2 04 2010

O escrocherie internationala de tip Caritas – acum si in Romania * Numerosi romani au fost pacaliti sa cumpere diamante la preturi de cateva ori mai mari, sperand ca pietrele pretioase vor fi rascumparate ulterior de acelasi vanzator, dar cu dobanda * Afacerea a inceput in Ungaria si s-a extins in tarile din zona
In 2003, o firma maghiara a demarat la Bucuresti o afacere de tip piramidal cu diamante. Naivii erau convinsi sa cumpere astfel de pietre pretioase, la preturi mult mai mari decat cele reale, cu promisiunea ca acestea vor fi rascumparate dupa o vreme, cu dobanzi cuprinse intre 13 si 22%. Dupa doi ani de functionare, cei care au dezvoltat aceasta inginerie de tip Caritas si Philadelphia au disparut fara urma. La ora actuala, o serie de persoane pagubite au depus plangeri si sesizari organelor competente, dar Politia si mai ales Parchetul intarzie sa declanseze urmarirea penala impotriva faptuitorilor, desi exista suficiente probe materiale care atesta vinovatia acestora. Dezvoltarea escrocheriei in Romania a avut la baza un scenariu probat mai intai in Ungaria. In continuare sunt vizate Serbia, Bulgaria, Ucraina, Rusia, Turcia, Grecia si chiar Statele Unite ale Americii – din informatiile confidentiale pe care le detinem -, pentru a se astupa, pe cat posibil, “gaurile” provocate naivilor din Ungaria si Romania.
Cordonul ombilical s-a taiat la Budapesta
La data de 15 iulie 2003, in Capitala Ungariei se taia cordonul ombilical al Piramidei diamantelor – filiala Romania. Printr-un contract de colaboare, Mandanta DT DIAMOND Kereskedelmi és Szolgáltató Rt. imputernicea Mandatara SC DIAMOND INVESTMENT CONSULTANTA SRL sa vanda diamante in tara noastra. Apoi, la 8 august acelasi an, contractul a fost legalizat si in Romania, prin Biroul notarilor publici asociati Melania Popa si Silvana-Brandusa Trofin. In continuare, vom rezuma in cateva cuvinte in ce consta “monstruoasa coalitie”.
Mai intai, sereleul romanesc vindea piatra pretioasa la un pret intre 50 si 300% mai mare decat cel de referinta inscris in Lista Rappaport (nomenclator international de referinta privind pretul diamantelor), cu buna stiinta a beneficiarului. In acelasi timp, la solicitarea acestuia, se angaja printr-un contract, chipurile de valorificare, ca mai tarziu sa revanda piatra pretioasa catre terti, in scopul obtinerii unor castiguri substantiale de ambele parti.
Evaziune fiscala in contract
Piramida mascata sub acest simulacru de legalitate avea sa aduca cumparatorului dobanzile ce pot fi observate in facsimil, iar vanzatorului cu totul altele, prevazute la articolul 3 al contractului de colaborare, pe care il reproducem ad litteram: “Partile contractante stabilesc ca pentru activitatea sa, Mandatarei i se cuvine o remuneratie. Partea ce depaseste suma majorata ce revine clientului Mandantei, conform unui contract anexat, din vanzarea diamantelor de catre Mandatara, reprezinta suma remuneratiei”.
Ceva mai incolo, la articolul 5, se puneau si bazele smecheriei, care aduce a evaziune fiscala de la o posta: “Partile convin ca Mandanta sa o informeze pe Mandatara in legatura cu pretul de vanzare al fiecarui diamant vandut unui client si ca Mandanta, in contractul pe care il va incheia cu clientul ei, sa treaca numai suma majorata aprobata de Mandatara”.
Itele escrocheriei
In traducere libera, escrocheria includea urmatoarele etape: 1. Mandatarul roman identifica cumparatorul naiv, determinandu-l sa plateasca pentru un diamant mult mai mult decat facea, promitandu-i in schimb castiguri substantiale; 2. Apoi gasea alt fraier, care sa cumpere acelasi diamant, dar cu un pret superior, promitand si acestuia un profit intre 13 si 22%, in functie de perioada contractului; 3. La cea de-a doua vanzare, in factura era mentionat pretul initial al diamantului, la care se adauga dobanda ce revenea primului cumparator, urmand ca diferenta pana la valoarea reala sa intre in buzunarul Mandatarei sub forma de bani negri.
In teorie, aceeasi piatra pretioasa putea fi vanduta si rasvanduta de mai multe ori, pana cand pretul ei ajungea sa nu mai tenteze nici un cumparator cu minte la cap, indiferent cu ce castiguri ar fi fost tentat. Moment in care omul era lasat cu buza umflata, sa se impace singur cu paguba generata de naivitatea si lacomia de care daduse dovada.
Promovare in presa
Ca si in cazul Caritas care a zguduit Romania, mai intai s-a facut publicitate mascata in jurul sigurantei investitiei in diamante, prin intermediul unor publicatii. Din articolele de presa comandate mai ales in 2003, dar si in anul urmator, reiesea ca investitia in aceste pietre pretioase este mai sigura decat cea in valuta ori aur, iar cifrele prezentate erau edificatoare in acest sens. Fratii Robert si Liviu-Mircea Bene recunosteau ca inca nu se putea vorbi despre o piata a diamantelor in Romania, dar asta nu insemna ca nu trebuie sa se formeze, chipurile in scopul asigurarii averilor. Ba mai mult, cei doi si alte persoane interesate in afacere – pe care le vom mentiona mai tarziu -, sugerau ca ar avea stranse legaturi cu concernul anglo-african De Beers, care este raspunzator pentru 60% din productia mondiala de diamante a planetei. Si ca tentatia sa fie pe masura escrocheriei, smecherii promiteau de la bun inceput ca randamentul investitiilor in diamante va depasi nivelul dobanzilor bancare din Romania. La acest avantaj teoretic s-a adaugat necesitatea unui refugiu cautat de investitori intr-un plasament stabil, ferit de recesiuni economice sau intemperii ale istoriei. Cu alte cuvinte, aici se face vorbire despre discretia operatiunilor, ferite de ochii autoritatilor ori ai sotiilor prea bagarete.
Ambalajul, mai important decat diamantul
Pe langa contractul propriu-zis de vanzare-cumparare a pietrei sau a pietrelor pretioase, asa cum am mai spus, intre Mandatara SC DIAMOND INVESTMENT CONSULTANTA SRL si cumaratorul-investitor se incheia si o Conventie de valorificare a diamantelor. Aceasta cuprindea datele de identificare ale contractantilor, obiectul intelegerii, data valorificarii si drepturile comitentului (adica ale naivului client), printre care se mentiona putinta acestuia de a rezilia contractul, “fara motivatie, cu minim 15 zile inainte ca Mandatarul sa incheie contract de vanzare-cumparare cu terti, cu conditia sa-l notifice in scris pe acesta”.
Asa-zisul investitor ce intra in posesia pietrei pretioase n-avea nici macar voie s-o atinga, obiectul aflandu-se intr-o cutie de plastic sigilata, care i se dadea in grija impreuna cu certificatul de autentificare eliberat de unul dintre institutele gemologice recunoscute in plan international, mentionate in respectivul contract. De parca ambalajul si certificatul ar fi valorat mai mult decat diamantul in sine.
De asemenea, la art. 3, lit. a) se mentiona: “In cazul in care Mandatarul valorifica diamantul Comitentului la un pret mai ridicat decat pretul minim definit (…), Comitentul accepta ca suma ce depaseste pretul minim stabilit in prezentul contract ii revine in totalitate Mandatarului, cu titlu de remuneratie pentru serviciul de valorificare descris in prezentul contract”. Conform acestei prevederi si altora la care ne-am referit mai inainte, cumparatorul era tentat sa plateasca pentru piatra sau pietrele pretioase cat mai mult, astfel incat si dobanda lui sa creasca proportional.
Falsuri in declaratii
In urma investigatiilor am aflat de pe Internet ca, incepand cu data de 23 noiembrie 2004, firmei DT DIAMOND Kereskedelmi čs Szolgáltató Rt. i-a fost interzisa activitatea pe teritoriul Ungariei, deoarece aceasta intra in contradictie cu legile statului vecin si prieten. Procurorii maghiari au ajuns repede la concluzia ca ingineria este una de tip piramidal, impotriva faptuitorilor instituindu-se de urgenta procedura urmaririi penale. Lucru care nu s-a petrecut si la noi, la mai bine de doi ani si jumatate de cand filiala ungureasca a penetrat spatiul romanesc.
SC DIAMOND INVESTMENT CONSULTANTA SRL a luat fiinta la 11 iunie 2003, cu doar patru zile inainte de semnarea contractului cu DT DIAMOND Kereskedelmi čs Szolgáltató Rt., in capitala Ungariei. La aceasta ora societatea romaneasca se afla inca in functiune, dar avand sediul radiat, iar mandatul administratorului – expirat. Cu alte cuvinte, nu este de gasit. Mai intai a functionat la Bucuresti, pe str. Braziliei nr. 16, ca apoi sa-si multe sediul la Cluj-Napoca, pe bd. 1 Decembrie 1918, nr. 21.
Totul a mers prost de la bun inceput
Obiectul de activitate declarat al Mandatarei a fost inscris sub urmatoarea forma: “7414 – Activitati de consultanta pentru afaceri si management” (ceea ce este complet fals), iar capitalul social subscris s-a ridicat la “fabuloasa” suma de doua milioane de lei vechi. Alte date de referinta: actionar unic – Buki Norbert Csaba; administrator – Liviu-Mircea Bene ; cifra de afaceri pe 2003 – 948 de milioane de lei vechi si profit zero (pierderile ridicandu-se in acte la 367 de milioane); cifra de afaceri pe 2004 – 4769 de milioane de lei si un profit de numai 351 de milioane de lei (pierderile ridicandu-se la peste doua miliarde de lei); numarul de salariati in ambele exercitii financiare – 2. In realitate, rulajul inregistrat de “celebra” mandatara a firmei maghiare, ajunse in colimatorul procurorilor din tara vecina, s-a ridicat la circa 1,5 – 2 milioane de euro in fiecare luna, doar ca nu toate documentele justificative au ajuns in contabilitate.
Autodizolvare prin spalarea putinii
Pe lista acestei escrocherii piramidale se mai afla directorul general al SC DIAMOND INVESTMENT CONSULTANTA SRL, Stefan Szabo, directorul Mihail Petrutiu si inca unul, Balazsi István, care acum sunt de negasit. Liviu-Mircea Bene, administratorul acestei firma-fantoma, mai are o societate in Sfantu Gheorghe (str. Sporturilor nr. 9), intr-un apartament de bloc de la etajul 2, daca nu cumva a disparut si de acolo.
La jumatatea anului trecut, DIAMOND INVESTMENT a ajuns in incapacitate de plata, cum era si de asteptat, si a demarat operatiunile de retragere de pe piata prin autodizolvare. Adica, de spalare a putinii, in termeni autohtoni. Dar ca fraieritii care-si cereau banii inapoi – chiar si fara nici un profit – sa nu faca scandal, adresandu-se organelor de urmarire penala, a intretinut o corespondenta frecventa cu ei, promitandu-le marea cu sarea. Acest demers a fost realizat prin intermediul adresei electronice sorin@kn.ro si info@diamondinvest.ro. Contestatarii au primit chiar termene de rascumparare a banilor, de circa cinci saptamani, dar in nici un caz n-au vazut vreun cent ori vreun leu inapoi. De asta s-au si adresat in cele din urma Politiei si Parchetului, sperand sa li se faca dreptate.
De ce dorm organele?
In Romania, cel mai de seama tartor al SC DIAMOND INVESTMENT CONSULTANTA SRL, si anume Robert Bene, se declara reprezentant oficial al Bursei Mondiale a Diamantelor in Romania, confectionandu-si si o carte de vizita in acest sens, care impresiona cumparatorul-investitor. El se mai dadea si drept distribuitor autorizat de diamante din Antwert (Belgia), pe piata romaneasca.
La ora actuala, un numar impresionant de pacaliti au ramas cu buza umflata si cu cate un diamant sau mai multe, cumparat(e) la preturi de cateva ori mai mari decat valoarea reala. Respectivii provin din Bucuresti, Miercurea-Ciuc, Odorheiu-Secuiesc, Cluj-Napoca, Constanta si comuna Cosmeni din judetul Harghita. Aici ar mai fi de mentionat faptul ca escrocheria diamantelor pe pamant romanesc n-a fost reclamata nici macar de un sfert dintre cei pacaliti, din motive pe care cititorul le poate intui. Dar ingrijorator este cu totul altceva. Desi au fost sesizate de cateva luni, organele de cercetare penala intarzie in mod nejustificat declansarea operatiunilor specifice de trimitere in Justitie a celor vinovati. Exact la fel cum s-a intamplat si in cazul Caritas, a carui rezolvare a dezamagit o tara intreaga.





Diamantele scumpe sunt considerate investitii, in perioada de criza

2 04 2010

Despre cum afecteaza criza economica piata diamantelor din Romania, care sunt criteriile de expertizare si valoarea achizitiilor facute de romani, DailyBusiness.ro a discutat intr-un interviu cu Oana Ceciu, specialist in expertizarea diamantelor.
Oana Ceciu este managerul companiei Diamandis, infiintata in urma cu aproximativ un an, care are ca domeniu de activitate expertizarea diamantelor.
DB : Care este valoarea pietei diamantelor in Romania?
OC: Piata este intr-o crestere fantastica in prezent, pentru ca abia de cativa ani au devenit accesibile pentru noi.Valoarea pietei oficiale cred ca este undeva la cateva milioane de euro anual, cu un procent anual de crestere de minim 20-30%.Noi am fost invatati cu bijuteriile turcesti, insa prin faptul ca am avut posibilitatea de a iesi din tara, de a accesa Internetul, a inceput sa fie cunoscuta si o alternativa, mai scumpa intr-adevar, insa care merita. De asemenea, diamantele de o calitate mai slaba eu cred ca sunt accesibile si pentru clientii care nu au venituri foarte mari.

DB: Sustineti ca piata diamantelor din Romania este in plina expansiune. Cum credeti ca va afecta criza financiare aceasta industrie?
OC: Piata diamantelor de foarte buna calitate nu va fi afectata de criza financiara deoarece acestea sunt considerate diamante de investie. Ele au trecut prin multe crize financiare si nu si-au pierdut niciodata valoarea, din contra, s-a considerat ca sunt cea mai buna investitie in perioade de acest fel. Oamenii care aleg acest tip de diamante sunt cei cu foarte multi bani, care prefera sa-si scoata banii din banca pentru a ii plasa in diamante. De aceea preconizez in viitorul apropiat o crestere a cererii pentru acest tip de pietre.

DB: Care este profilul persoanelor care vin la expertiza de diamante?
OC: Sunt mai multe tipuri – vin persoane care detin bijuterii mostenite, mai sunt persoane care fac tranzactii cu diamante, ca si investitii, si mai sunt persoane care vor sa daruiasca bijuterii.

DB: De ce au nevoie de expertizare detinatorii diamantelor vechi?
OC: De obicei, sunt cei care au bijuterii mostenite si care vor sa le cunoasca valoarea pentru a le vinde. Fiind bijuterii vechi, pietrele sunt si ele cu taieturi si nu mai au aceeasi valoare ca si cele noi. De aceea, in cazul in care nu au nevoie acuta de bani, pe multi cu astfel de bijuterii ii sfatuiesc sa le pastreze, sa le transmita mai departe din generatie in generatie. Apoi, mai este si problema locurilor in care acestea ar putea fi vandute, in sensul in care la noi sunt foarte putine magazine de antichitati si case de licitatii.

DB: Care sunt criteriile dupa care se evalueaza un diamant?
OC: Cele 4 criterii dupa care se evalueaza un diamant nou sunt taietura, claritatea, caratajul si culoarea.

DB: Care este cel mai scump diamant pe care l-ati expertizat pana in prezent?
OC: Cel mai scump a fost anul trecut, de 200.000 de euro.

quote De foarte putine ori un diamant achizitionat din piata neagra este o afacere profitabila pentru cumparator quote

DB : Care sunt lucrurile pe care o persoana ar trebui sa le stie inainte de a-si achizitiona un diamant?
OC: Obligatoriu, cine vrea sa achizitioneze un diamant trebuie sa compare mai multe oferte de pe piata, pentru ca sunt obiecte cu o valoare mare. In primul rand, daca cineva isi doreste un diamant cu calitati maxime, trebuie sa stie foarte bine ce inseamna claritate, culoare, taietura, nu neaparat din punct de vedere al expertului, insa minimul de cultura este indicat. Trebuie sa mai stie, de exemplu, ca diferenta de o singura nota de culoare valoreaza cateva mii de euro.

In majoritatea magazinelor din Romania se comercializeaza numai diamante de o calitate slaba spre medie

DB: Care sunt notele pe care le dati diamantelor din magazinele romanesti?
OC: O media a notei claritatii celor comercializate in magazine ar fi undeva intre I si S, iar la culoare o medie intre J si M (D este nota maxima, iar pe masura ce calificativul este mai aproape de finalul alfabetului, valoarea este mai mica).

DB: Cati jucatori sunt pe piata expertizarii de diamante?
OC: In ceea ce priveste scolarizarea pe care am urmat-o eu in acest domeniu, nu mai este nimeni in tara care sa practice aceasta meserie.

DB: Ce cursuri ati urmat?
DB: Am urmat cursuri in Anvers, Belgia, de gemologie, cursuri de diamante slefuite, de diamante brute, de pietre colorate si urmeaza un curs de perle. Urmandu-le pe acestea toate, am obtinut diploma de gemolog, meserie care inglobeaza toate pietrele – diamante si pietre colorate. Vreau sa precizez ca la nivel de industrie s-a decis schimbarea delimitarii din “pietre pretioase si semi-pretioase” in “diamante si pietre colorate”, pentru ca existau pietre semi-pretioase mult mai scumpe si mai rare decat cele pretioase.

quote Pietrele colorate nu exercita aceeasi fascinatie precum diamantele quote

DB : In Romania, cea mai mare cerere este pentru diamante sau pietre colorate?
OC: Cred ca pentru diamante. In plus, valoarea pietrelor colorate nu creste atat de mult ca a diamantelor. Sunt pietre mai usor accesibile in comparatie cu diamantele.

Lipsa de raritate se traduce prin scaderea valorii

DB: Va ocupati si de vanzarea de diamante?
OC: Nu neaparat, aceasta este o cu totul alta afacere. Singurul lucru pe care il fac este ca prin relatiile pe care le am sa-i pun in legatura pe oamenii care vor sa achizitioneze diamante, cu vanzatorii. Obiectul meu principal de activitate este expertizarea, desi din vanzare sunt convinsa ca ar rezulta un castig mult mai mare. Daca as decide sa ma ocup si de acest fel de afacere as vinde numai pietre la comanda, de o foarte buna calitate, pentru ca nu am nici timp si nici energia necesara pentru vanzarile de masa.

DB: Cat costa expertiza de diamante si cate astfel de cereri aveti saptamanal?
OC: Depinde de felul diamantului, poate incepe de la cativa zeci de lei si poate ajunge pana la cateva sute.

“Fiecare piatra este o provocare. Cu cat are o calitate mai buna, cu atat este o provocare mai mare”

DB: Cea mai mare cerere provine din Bucuresti?
OC: Da, in special din Bucuresti, insa am inregistrat cereri si din tara. Cel mai departe am fost la Cluj.

DB: In afara tarii v-ati gandit sa va extindeti?
OC: In afara tarii nu este nevoie, pentru ca sunt multe laboratoare mari care se ocupa de expertizare. Cu acestea colaborez si eu, deoarece au fost momente in care si eu am fost pusa in dificultate cu anumite pietre si am avut nevoie de ajutorul lor.

quote Romania este aleasa de comerciantii straini pentru ca oamenii nu pun multe intrebari si pentru ca este o piata virgina quote

DB: Ce v-a determinat sa incepeti aceasta afacere?
OC: Pentru ca am remarcat o cerere in primul rand din partea clientilor sotului meu (care este ceasornicar – n.r.). Lui ii veneau foarte multe ceasuri cu diamante, insa despre acest aspect nu puteam da multe detalii, desi oamenii ne cereau. Asa ca am decis sa ne completam toata gama de servicii. Am inceput scolarizarea acum 2 ani si afacerea a debutat acum aproape un an.

DB: Cum este vazuta piata din Romania de catre cei care aduc diamante pentru vanzare?
OC: Marea majoritate a vanzatorilor de diamante care aleg sa vina in Romania fac acest lucru pentru ca este o piata virgina si pentru ca oamenii nu pun multe intrebari. Tocmai pe fondul acestui lucru in Romania se pot vinde multe.

quote Am primit oferte pentru a declara altceva decat realitatea pe certificatul unui diamant, insa de fiecare data refuz categoric aceste propuneri quote

DB: Cat sunt dispusi romanii sa plateasca pentru un diamant?
OC: Cred ca pana la cateva sute de mii de euro.

DB: Dumneavoastra detineti diamante?
OC: Da, am cateva, insa pe ale mele nu le-am expertizat niciodata. Sunt cadouri, care pentru mine au o valoare sentimentala si am decis sa nu le privesc cu ochi de expert.





Diamante Certificate

2 04 2010

Deşi s-ar putea să pară complicat la început, un cumpărător adevărat trebuie să ştie cât mai multe lucruri despre diamante, nu numai pentru a cunoaşte valoarea reală a achiziţiei pe care o face dar şi pentru a se putea bucura de incredibilele pietre preţioase care oferă oricui le priveşte sau le poartă, un statut cu totul deosebit. Rapoartele de clasificare a diamantelor sunt documente importante emise de institutii acreditate si recunoscute international, care ne arata in detaliu scrisoarea de recomandare a diamantului. Acestea conferă amprenta unica a diamantului care este o sursa de informatii esentiale in clasificarea gemologistilor, bijutierilor sau a consumatorilor finali. Un raport de clasificare a diamantului va contine o descriere completa a calitatii diamantului si vor fi incluse informatii despre taietura, greutatea, claritatea, fluorescenta, culoarea, masurile in milimetri, proportiile si gradul de finisare. De asemenea acest raport ne va confirma daca acea piatra este un diamant natural veritabil. Un asemenea raport de clasificare a diamantelor va ofera posibilitatea sa cumparati diamantul preferat cu cea mai mare incredere. Sunt mai multe laboratoare de clasificare a diamantelor; cel mai cunoscut este Gemological Institute of America’s Gem Trade Laboratory. GIA este o organizatie non-profit care are activitati ce includ investigarea si educarea gemologica. Alte cateva laboratoare foarte cunoscute sunt American Gem Society, European Gemological Laboratory si World Gemological Institute. Toate diamantele oferite de Diamante.ro sunt insotite de un certificat de calitate de la unul din aceste laboratoare. Aceste certificate descriu in amanuntime caracteristicile diamantului, inclusiv dimensiunea in milimetri si greutatea in carate. Fiecare diamant este unic, aceste caracteristici (dimensiune si greutate ) fiind irepetabile. Prin urmare, identificarea diamantului se poate face foarte usor. Pentru diamantele cu certificat GIA mai mari de 1ct., pe certificatul de calitate si pe marginea diamantului este gravat cu laser un numar de identificare.





Diamantul, piatra filozofala a investitorului

2 04 2010

“A diamond is forever”, spune sloganul publicitar al producatorului nr. 1 de diamante, De Beers – adica un diamant este pentru totdeauna. Nu si pentru oricine

In urma cu doua saptamani, cand a fost lansata ideea ca e cazul ca oamenii sa-si diversifice plasamentele daca depozitele bancare, actiunile si investitiile imobiliare nu le mai dau satisfactie, bancile plateau depunatorilor dobanzi de 12%. S-a ajuns la 10% si nu este exclus ca si aceste rate sa fie raritati peste inca doua saptamani.

Nevoia de alternative pentru plasamente a devenit si mai presanta.

Pasul dincolo de aur
O varianta de investitie a fost identificata in aur si dovada ca sugestia n-a fost rea este data de faptul ca pretul in lei al metalului galben n-a scazut sub 385.000, in ciuda unei fluctuatii deosebit de ample a raportului euro/dolar. Ba dimpotriva, gramul de aur a urcat la peste 390.000.

Dar, daca luam in calcul ca pretul aurului pe plan international a fost in acest rastimp extrem de volatil (de la 443 de dolari/uncie s-a redus la 424, pentru a creste apoi la 428), se poate trage concluzia ca este nevoie si de altceva care sa conserve valoarea, ceva cu oscilatii de pret mai reduse decat metalele pretioase.

Exista asa ceva? Da – diamantele.

Peste mari si tari
Robert Bene, director general al Diamond Investment, ne-a declarat ca in Romania nu se poate vorbi inca despre o piata a diamantelor in adevaratul sens al cuvantului pentru ca astfel de valori nu intra decat arareori in vederea investitorilor autohtoni.

Dar daca nu exista nu inseamna si ca nu trebuie sa se formeze. Fiindca, iata, situatia actuala reclama alternative.

Pentru a vedea insa cum ar trebui sa arate o piata a pietrelor pretioase trebuie sa tragem cu ochiul in partea vestica a lumii, la Anvers, New York si Londra, ori in Orientul Apropiat (Tel Aviv, Dubai).

In general, se poate observa ca intreprinzatorii au inceput sa investeasca in diamante pentru a-si asigura averile impotriva crizelor economice si politice. De curand, cele mai valoroase nestemate au fost introduse in portofolii ca masura de asigurare contra inflatiei.

Calculele sunt simple: daca anul trecut diamantele au oferit un profit mediu de 10-15%, castigul se poate dovedi suficient chiar si pentru pietele emergente, ce sa mai vorbim de economiile dezvoltate.

La sursa
Dar, desi pietele mari de diamante se afla in vestul Europei sau intre Mediterana si Golful Persic, cartile se fac in sudul Africii. Concernul anglo-african De Beers concentreaza peste 80% din productia mondiala.

Explicatia pentru faptul ca pretul diamantelor creste continuu este ca De Beers restrange permanent oferta, in functie de cererea potentiala.

In acest fel este controlata continuu volatilitatea si am ajuns la principalul atu al diamantelor fata de aur. (Cam la fel cum incearca sa procedeze OPEC pe piata petrolului, doar ca in cazul aurului negru decizia nu este concentrata nici pe departe in aceeasi masura).

Totusi, in ceea ce priveste evaluarea calitatii, siguranta, credibilitatea, lucrurile nu stau atat de simplu in cazul diamantelor asa cum stau in privinta aurului. Diamantul ajunge sa fie cel mai valoros plasament sau simbolul suprem al luxului abia dupa ce se transforma in briliant.

Valoarea adaugata
Prin urmare, ce este briliantul? Este un diamant brut trimis de la Kimberley la Anvers, la Tel Aviv sau chiar in cele 21 de ateliere din Romania, o piatra care, dupa prelucrarea in functie de dimensiunile stabilite de Marcel Tolkowsky, in 1919, ia forma unui poliedru cu 57 de fatete.

Mai exista si alte stiluri de slefuire (oval, poire, pendeloque, marquise, navette, princess, inima, fire rose), numai ca briliantul rotund are avantajul ca scoate maximul dintr-un diamant brut, ca stralucire si focuri (reflecta toate culorile curcubeului).

Si daca am discutat despre taierea diamantelor, trebuie precizat ca nu exista un singur criteriu dupa care expertii evalueaza calitatea diamantelor, ci patru.

Sistemul celor patru C – Color (culoare), Clarity (claritate), Carat (greutate in carate) si, in sfarsit, Cut (taietura) – a fost stabilit in anii ’50 de Institutul American de Pietre Pretioase (Gemological Institute of America – GIA) si este acceptat ca atare de gemologi si oameni de afaceri.

Sub lupa specialistului
Valoarea diamantelor in functie de greutate creste exponential, dar acest parametru este cel mai usor de determinat. Cu ceilalti e mai complicat.

Culoarea diamantelor este exprimata in litere, pe o scara descrescatoare de la D la Z. Un diamant perfect incolor este notat cu D, iar de la J diamantele sunt percepute ca galbene chiar si de un ochi mai putin experimentat.

Daca valoarea diamantelor scade considerabil de la H la Z, diamantele Z plus sunt extrem de valoroase. In aceasta ultima categorie intra celebrele diamante albastre (“Hope”), verzi (“Dresden”), galben-portocaliu (“Incomparabilul”), rosii (“Hancock”) sau roz (provenite din mina australiana Argyle).

Claritatea diamantelor inseamna absenta incluziunilor – lipsa urmelor altor minerale in structura cristalina. In ordine descendenta, exista urmatoarea scara de evaluare: FL-IF (nu prezinta defecte interne sau externe), VVS1-VVS2 (incluziuni foarte mici), VS1-VS2 (incluziuni mici), pana la IS1-IS2 (defecte vizibile chiar si cu ochiul liber).

Caratul este unitatea de masura a pietrelor pretioase (1 ct=0,2 grame, 1 ct=100 puncte).

In privinta taieturii, s-a determinat geometric, in functie de proprietatile de reflexie si refractie ale carbonului cristalizat tetraedric – diamantul -, ca exista o serie de dimensiuni optime de la unghiul de taiere, diametrul blatului, raportul dinte acesta si inaltime etc.

Iata si un exemplu: un briliant standard (culoare D, fara defecte, stralucire in intreaga structura cristalina, curat) de un carat costa intre 10.000 si 15.000 de dolari. Unul de trei carate ajunge la peste 80.000 de dolari (25-30.000 dolari/carat).

Falsuri
Un investitor nu are insa nevoie sa-si bata capul cu atat de multe notiuni. Exista specialisti care pot spune daca un presupus diamant este veritabil sau este doar o imitatie fara valoare, din moissanit sintetic.

Mircea-Dragomir Andrei, singurul expert in pietre pretioase atestat in Romania (care isi desfasoara activitatea in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor), ne-a declarat ca moissanitul conduce aproape la fel de bine caldura ca si diamantul veritabil, ceea ce pune testerele vechi in dificultate.

Din acest motiv trebuie retinut clar ca diamantele nu se cumpara fara certificat. Aici nu-i loc de chilipiruri. Singura afacere buna care se poate face este achizitia unui diamant vechi care sa fie retaiat. Chiar daca el pierde 10% din greutate, celelalte criterii ii majoreaza semnificativ pretul.

Investment grade
Criteriile de a evalua un diamant sunt, asadar, mult mai complicate decat in cazul aurului. Ceea ce stim insa limpede este ca un inel cu diamant, o combinatie aur-diamante care sa ne fereasca de toate relele pamantului nu constituie o investitie de portofoliu.

Doar 10% din diamantele extrase in fiecare an trec la categoria “diamante de depozit”. Restul sunt utilizate pentru bijuterii. Asta face ca, probabil, pe inelarul doamnelor sa stea asezata o piatra mai mica de un carat care, in afara faptului ca nu reprezinta mare atractie pentru dealer, il incurca si pe expert la evaluare.

De aici se mai poate retine ca locul lingoului de aur si cel al diamantului de minimum un carat sunt la banca, in casete de valori separate.

Un avantaj al diamantului fata de aur este ca un lingou voluminos de 12,5 kilograme se poate reduce la 2,4 grame, cat cantaresc 12 diamante perfecte de un carat, ori la doar 1,2 grame – doua diamante de trei carate.

Sa lasam insa la o parte speculatiile. Cand dobanzile si actiunile ne dezamagesc, diamantele si aurul pot fi la fel de bine utilizate ca alternative. Aurul nu trebuie neaparat sa fie cumparat ca lingou, ci exista si monede de o uncie (31,103 grame), cu puritate de 999/1000, care costa 450-460 de dolari.

In cazul diamantelor investitia e mult mai importanta – 10.000-15.000 de dolari – dar face. Ca in orice afacere, beneficiile sunt pe masura investitiei.

In momentul de fata, randamentele investitiilor in diamante se situeaza deja la nivelul dobanzilor bancare din Romania, dar in 2006 si 2007 vor fi net superioare.

Si fiindca principalul scop al unui plasament de acest fel este sa ne fereasca de socuri, cum ar fi socul integrarii in Uniunea Europeana, cei care investesc pe termen lung in diamante vor gasi, la finele deceniului, o valoare bine conservata, peste inflatia oficiala, adica real pozitiva.





Pretul record al diamantelor genereaza temerea unui colaps

2 04 2010

Cresterea cererii de diamante de calitate superioara le-a scumpit pana la preturi record pe plan mondial, dar investitiile in pietre pretioase s-ar putea deteriora daca turbulentele economice ii forteaza pe speculatori sa inunde piata cu marfa la vanzare, relateaza Reuters.

Accentuarea cresterii economice internationale si o depreciere rapida a dolarului au scumpit marfurile pana la niveluri maxime record in ultimele luni, inclusiv cele mai rare diamante slefuite.

Un intreprinzator si analist de pe piata diamantelor, Martin Rapaport, care conduce o retea electronica de tranzactionare cu ridicata de diamante slefuite, a dat un avertisment sever cu privire la pericolul ca dealerii de pe piata diamantelor sa impuna un pret speculativ, tranzactionand intre ei.

“Multi investitori care si-au pierdut increderea in dolar, dar se asteapta ca pretul diamantelor sa creasca, pe fondul unui dezechilibru masiv intre cerere si oferta, prefera sa isi pastreze plasamentele mai degraba in diamante decat in dolari”, a aratat Rapaport, intr-un studiu pentru piata diamantelor.

“Preturile mari create prin speculatiile din interiorul sectorului diamantelor nu sunt sustenabile si ar putea conduce la pierderi financiare semnificative”, a avertizat Rapaport.

“Daca o componenta semnificativa a nivelului preturilor se bazeaza pe speculatiile din piata diamantelor, potrivit carora preturile ar urma sa mai creasca, atunci chiar si cea mai mica scadere pe termen scurt ar putea determina un colaps”, a atras atentia Rapaport.

Diamantele s-au scumpit pana la preturi maxime istorice

Cresterea cererii pentru cele mai spectaculoase diamante din lume a determinat majorarea preturilor pana la niveluri record istoric.

Rapaport a declarat, pentru Reuters, ca un diamant de 10 carate “D” fara defecte se vinde in prezent cu aproape 155.000 dolari/carat, fata de 110.000 dolari/carat acum sase luni.

Cresterea rapida a economiilor emergente – precum China, India sau statele bogate in petrol din Orientul Mijlociu – a crescut numarul de multimilionari, din care multi sunt dispusi sa plateasca preturi tot mai mari pentru bijuterii extraordinare si pietre pretioase rare.

Un diamant foarte rar de 72 de carate ar trebui sa se vanda cu pana la 13 milioane dolari la o licitatie luna viitoare, ceea ce ar reprezenta 180.005 dolari/carat, potrivit analistilor. Daca se va vinde la acest pret, va deveni cel mai scump diamant vandut vreodata la o licitatie din Asia.

Un director administrativ de la compania de tranzactionare De Beers’ Diamond, Varada Shine, a declarat la o conferinta pentru diamante tinuta luna trecuta in Israel ca diamantele vor fi din ce in ce mai cautate.

“In ultimele zeci de ani, am asistat la aparitia unor noi puteri economice – China, India si America de Sud”, a spus Varada Shine.

“Tendinta va continua in urmatorul deceniu, iar aceste economii vor juca un rol important in cresterea cererii”, a adaugat Shine.

Din cauza raritatii diamantelor mari si a cererii solide, Rapaport nu se asteapta ca preturile sa scada in curand.

Dar cu cat speculeaza mai mult intre ei dealerii de pe piata diamantelor, cu atat creste riscul unei corectii a preturilor, daca se schimba conditiile economice internationale – de exemplu, daca se apreciaza dolarul.

“Speculatorilor, tineti seama”, a avertizat Rapaport. “Cand se va opri muzica, veti mai prinde loc pe scaun?”.





Sclipirea diamantelor

2 04 2010

Averi fabuloase, blesteme nesfarsite, intrigi politiste si sentimente amestecate din partea semenilor sunt atributele ce graviteaza dintotdeauna in jurul diamantelor.

Reci si fierbinti, albe sau albastre, mici si mari, condi-tie pentru logodna sau metoda de a ascunde venituri ilegale. Au cucerit inimi si au starnit revolte, s-au asezat pe pieptul regilor si au adus moartea posesorilor. Toti le dorim.

Din India in jurul lumii

Se crede ca primele diamante au fost descoperite si utilizate in India, fiind gasite in depunerile de aluviuni ale raurilor. Primele referiri la aceste pietre pretioase vin dintr-un text budist, Anguttara Nikaya, si un text scris in aceeasi perioada cu un alt document, sanscrit, Arthashastra, ambele datate in jur de 296 i.H. In scurt timp, diamantele au fost asociate cu notiunea de sacru si au inceput sa decoreze temple si statui ale zeilor locului, considerandu-se ca le vor atrage bunavointa si vor aduce noroc localnicilor. Diamantele colorate erau interzise diverselor caste, regele fiind singurul care – prin natura sa divina – avea permisiunea sa aiba diamante de toate culorile.

Recent, o echipa de arheologi chinezi si americani a descoperit patru topoare utilizate in anii 4000-2500 i.H. la ceremoniile de inmormantare de pe teritoriul Chinei. Topoarele, fabricate din corindon, pareau a fi slefuite cu pudra de diamant, ceea ce ar impinge data de nastere a diamantelor in urma cu cel putin 2.000 de ani decat cele mai vechi atestari de pana acum. In „Istoria Naturii“, Pliniu cel Batran povesteste despre utilizarea ornamentala a diamantelor, precum si despre rolul lor in breslele gravorilor. La pragul dintre milenii, chinezii utilizau extensiv diamante pentru slefuirea si gravarea jadului. Descoperiri din Yemen plaseaza diamantul ca instrument de gaurire si forare in secolul IV i.H.

Ajunse la marginea Europei, diamantele isi opresc calatoria timp de un mileniu, consecinta a raspandirii rapide a crestinismului: fiind folosite anterior in amulete, ele nu mai puteau apartine unui adevarat crestin. Adevarata isterie a diamantelor a inceput dupa 1300 si a crescut pe masura ce noi depozite erau descoperite in Africa si apoi in America de Sud.

Incalcarea tabuului

In vechime, diamantele erau taiate sub forma a doua piramide suprapuse, octaedral, aproape ca un cub, scopul principal fiind inlaturarea impuritatilor de la suprafata. In jurul anului 1300, Venetia a devenit principalul furnizor de diamante pentru Europa, aprovizionand in principal atelierele de bijuterii din Bruges, Antwerp si Amsterdam. Acesta este momentul in care tabuul indian, care interzicea taierea diamantelor sub o forma anume, este incalcat pentru prima oara. Din 1375, o intreaga breasla de taietori si slefuitori de diamante activa in Nurnberg. In deceniile ce au urmat, taieturile au devenit din ce in ce mai variate: intai trunchiuri de piramida (table cut), apoi briolette (1476), roza (aprox. 1550), apoi marele pas inainte – mazarinul, prima taietura de briliant.

In 1919, Marcel Tolkowsky teoretizeaza si demonstreaza pe principii estetice taieturile rotunde de briliant, cele care au definit, de atunci incoace, perfectiunea diamantelor, chiar daca unele versiuni sunt astazi mai rafinate. Marea explozie a diamantelor a venit aproape de 1300, cand Ludovic XI a decretat ca doar regele poate avea diamante, starnind astfel pofte si invidii. O suta de ani mai tarziu, toti nobilii si negustorii de vaza se impodobeau cu aceste pietre. Un document din 1477 dezvaluie ca printre intrebuintarile diamantelor intrase si decorarea verighetelor si a inelelor de logodna.

A doua tinerete pentru diamante a venit in secolul XX, cand noile exploatari au redus suficient pretul diamantelor, cat sa poata fi achizitionate (cu putin efort, e drept) si de oamenii din patura mijlocie. Intre cele doua valuri, diamantele au fost permanent legate de regalitate, nobilime, dar si de scandaluri, istorii amoroase si chiar de politica.

Invincibilitate si protectie

Se stie ca diamantul este, alaturi de grafit, unul dintre cei mai cunoscuti doi alotropi ai carbonului. Oamenii au remarcat diamantele in primul rand datorita stralucirii si duritatii lor, ambele date de forma de cristalizare tetraedrala. Daca la inceput erau culese din malul Gangelui, astazi vorbim despre mii de mine raspandite in toata lumea. Anual sunt extrase 26.000 de kilograme de diamante, adica 130 de milioane de carate, valorand peste 9 miliarde de dolari. Cantitatea de diamante sintetice produsa anual depaseste cu putin 100.000 de kilograme.

Numele de diamant provine din grecescul „adamas“ – invincibil -, proprietate pe care se credea ca o transfera si asupra posesorului. Cateva milenii mai tarziu, diamantele ofera o protectie financiara stabila in fata unei piete tot mai fluctuante, avand o evolutie relativ constanta pe burse, chiar si in comparatie cu aurul sau argintul.

In jur de 49% din diamantele extrase in prezent provin din Africa, desi depozite considerabile au fost descoperite si in zonele vulcanice din Canada, Rusia, Brazilia si Australia. In ultimele decenii, mai multe razboaie si scandaluri internationale au fost legate de comertul cu diamante din care aveau de castigat grupari paramilitare africane: mare parte din minele continentului se afla in Namibia, Congo, Botswana, Angola, Tanzania sau Sierra Leone. Nici scandalurile economice nu au ocolit aceasta piata. Grupul De Beers a fost acuzat in repetate randuri de practici monopoliste in stabilirea pretului international. Abia recent grupul a „scazut“ in putere, ajungand sa controleze „doar“ 60% din piata.

Un simbol de neuitat

Romanii au crezut multa vreme ca diamantele sunt bucati desprinse din stelele cazatoare. Grecii, mai poeti, le considerau lacrimi ale zeilor. Indienii le-au inchinat o sutra. In mai multe tari din Asia si in unele zone din India, diamantele reprezentau cadouri facute de zei oamenilor, fie pentru a-i ajuta sau proteja, fie spre a-i rasplati pentru vietile curate si ofrandele constante.

Mistica diamantelor a disparut insa in ultimele decenii. De la burghezia secolului XIX si pana astazi, diamantele au finantat comploturi politice, tradari sau aliante, au incitat si au sedus, devenind, in cele din urma, un simbol al celor care nu se tem de nimic, al celor atat de puternici incat pot obtine orice. Pe de alta parte, s-au impus si ca pret pentru favoruri ocazionale – „Diamonds are a girl’s best friend“, recita Marilyn Monroe dupa ce a cunoscut indeaproape familia Kennedy.

Secolul XX a adus diamantele in mana unor maestri desavarsiti, cum au fost mostenitorii imperiului Cartier, sau au nascut tendinte noi din ateliere obscure ale unor mici familii – cum a fost cazul Bvlgari. Astazi, nu te poti logodi in SUA fara un inel de macar un sfert de carat (1 ct = 0,2 grame). Diamantele se monteaza si in otel (Ivan Do Zmi), se si arunca in cupe de sampanie la Piano Bar-ul din Knightsbridge’s Sheraton Park Hotel, in Londra (1.000-4.000 de lire cupa, in functie de dimensiunea pietrei).

In credintele populare, un diamant purtat la mana stanga te scoate victorios din orice infruntare, indiferent de numarul dusmanilor. Diamantele mai trateaza somnambulismul, panica si descantecele, demagnetizeaza magnetii, dar se inmoaie daca sunt scufundate in sange proaspat de tap. Magice sau nu, diamantele raman un simbol cultural puternic al prezentului, iar volatilitatea tuturor pietelor le transforma intr-o investitie de viitor.








Follow

Get every new post delivered to your Inbox.